miercuri, 2 februarie 2011

Pe tine ce te face fericit?

In viaţa asta atât de minunată sau de neminunată, e aşa pentru că alegem prost. Nu sunteti mulţi dintre dumneavoastră conştienti că în fiecare clipă ALEGEM.

Avem drepturi. Dreptul la existenţă şi dreptul de a fi fericit. Dreptul de a crede că într-o relaţie, de orice fel doriţi voi, trebuie să daruieşti şi să iei deopotrivă. Atunci când e one way you’re on the way to unhappiness. Atunci devii UN EXPERIMENT. Pentru Celălalt.


Lupta pentru drepturile tale e doar a ta. Şi odată cu tine, poate se vor mai găsi câţiva. Ei vezi, cum te ajută D-zeu? el nu te vrea călduţ, te vrea rece sau fierbinte.

Dacă nu eşti hotărât ce vrei să mănânci o să stai o viaţă cu meniul în mână. Lumea din jurul tău va pleca, chelnerii si ei, doar pt ca tu ai lăsat privirea in jos. Când te-ai ridicat ai văzut că eşti singur. Păi cum sa nu fii?? Zi o dată ce vrei sa mănânci, apoi desertul, apoi plimbarea şi o sa vezi că mergi inainte. Eşti fericit .Trăieşti.
Concluzia, dacă alegi sa fii abuzat, plictisit, nehotărât, nefericit, vei fi. Pentru că vor hotărî alţii în locul tău.
Normal ca eşti nefericită “fata morgana” mereu pe fugă înspre şi dinspre ceva, cand de o viaţă acasă iei doar pumni şi le pui in schimb sufletul pe tavă şi simţi că nu ai opţiuni. Decât compromisuri..
Intelegeţi ca un pic de curaj în a face ce simţi e un pas inainte. Mai mare decât credeţi.
Eşti nebun?Şi ce dacă?Important e că eşti tu insuţi.
Vrei să fii tâmplar cand vei fi mare?”Foarte bine, nu vreau neapărat să fii avocat sau să cânţi la pian, doar pentru că aşa mi-a plăcut mie”, ar trebui să spună un părinte. Dar cine sunt eu la 28 de ani sa dau sfaturi?Exact. Un nimeni. Si ştii ce ?şi tu cititorule eşti un nimeni.
Nimeni n-are dreptul să fie peste nimeni. Dar toţi avem dreptul la respect. pur si simplu avem dreptul DE A FI şi obligaţia de a-l lăsa şi pe celălalt să fie.

Ce vreau? Vreau sa redau libertatea oamenilor blocaţi. In orice. În jigniri, În iubiri, în nimic, … Fie si în obsesia de a analiza viaţa şi de a se juca gratuit cu oamenii doar pentru că ei suferă, doar ca nu îşi dau seama..Cam câţi dintre voi noi ne regăsim?

Vreau sa redau Libertatea de a spune… lucrurilor pe nume. Libertatea de a crede ca facebook e socializare, dar nu e tocmai aşa. Guess what:chiar nu aveti 189 de “friends”. Cine sunt oamenii care sunt lângă voi? ??sau eşti cumva singur in faţa calculatorului?
Diplomaţia e calea sigura catre ipocrizie ingénue (cu e, nu mi merge a-ul)
Daca vă simţiţi sclavi pe plantaţie ce anume nu vă place?sa fiţi sclavi, plantaţia?amândouă?ai intotdeauna opţiuni.
Dacă am fi toţi omul potrivit la locul potrivit, n ar mai fi atâta frustrare. Vrei să lucrezi în publicitate dar te faci contabil?what the fuck?
Esti gay şi te căsătoreşti de ochii lumii?
Esti supărat.Bun.In cine dai?in cine ţii mai mult pentru că de afecţiunea aceea eşti sigur. Sau cine ştie?să ştii că şi victima are opţiuni.De exemplu să scape. Pentru că se poate. Pentru că există încă dreptate. Exista incă iubire. Exista incă oameni…şi şoareci….dar e loc pentru toţi…
SPUNEŢI-VĂ ÎN FIECARE ZI: eu sunt doar o victimă a libertăţii interioare.
Eu sunt ceea ce sunt.
Dacă plângi de ce plângi?Dacă râzi de ce râzi?
Conştientizeaza. Pe tine ce te face fericit??
Pentru că ceea ce te inspiră pe tine poate schimba şi alte vieţi.

2 comentarii:

Unknown spunea...

Foarte frumos VIK. Sa nu te opresti, sa scrii mai departe, pentru ca nu scrii doar pentru tine, sunt oameni care au nevoie de un impuls, de un strigat pentru a se trezi sau pentru a se ridica la lupta daca situatia o cere. Sunt alaturi de tine si te felicit pentru initiativa :). pup, Andreea U

angela spunea...

Tocmai libertatea ma face fericita...Libertatea de a alege de ce parte a baricadei ma aflu, de partea castigatorilor (imi place sa cred) si a invinsilor (din cand in cand, ceea ce nu e neaparat rau, pentru ca imi mai permit sa si pierd...E mult mai savuros, ulterior, castigul!). Libertatea sa cant (spre marea mea fericire, la propriu), sa ma joc cu toti copiii prietenilor, sa savurez momente unice cu oamenii frumosi din viata mea, sa fotografiez o furtuna sau un apus de soare si sa ma minunez ca si cum le-as vedea pentru prima data, sa spun tot ce-mi trece prin minte (si uneori sa mai si scriu)...Lucrurile marunte imi construiesc adevarata fericire...Din pacate, uneori, sunt prea grabita ca sa ma bucur pe deplin...