luni, 9 februarie 2009

Iubirea din spatele usilor inchise

Iubirea ascunsa de ceilalti, de tine si de el…de voi amandoi…iubirea care se teme si inchide usa dupa ce se descopera si se uita intr o oglinda, se uimeste si inchide ochii de atata stralucire.. iubirea care se sperie de ea insasi fiindca nu mai are loc si crede ca n a avut niciodata si ca de nu s ar fi nascut….nu s ar fi nascut nici suferinta… si care arde intens si se stinge ntr o clipa la fel de surprinzator cum a inceput. Despre asta vreau sa vorbesc. Despre iubirea imposibila si totusi atat de posibila…printr un simplu da sau poate nu…iubirea care raneste pentru ca alt drum nu cunoaste si pentru ca nu are raspunsuri concrete ..pentru ca exista intr-un timp aleatoriu, permeabil,..fragil…un timp care se petrece el cu el si numai el stie cand se va sfarsi…o iubire care iti ia totul..si iubirea, si ura, chiar si indiferenta…si intr un final chiar si amintirile…pentru ca toate, absolute toate le cuprinzi in irisul de suflet care nu mai poate clipi de teama ca va plange..iar eu nu mai pot nici macar sa plang…pentru ca nici macar durerea nu mai are radacini…